La Renaissance

Ô Centrafrique, ô berceau des Bantous!
Reprends ton droit au respect, à la vie!
Longtemps soumis, longtemps brimé par tous,
Mais de ce jour brisant la tyrannie.

Dans le travail, l'ordre et la dignité,
Tu reconquiers ton droit, ton unité,
Et pour franchir cette étape nouvelle,
De nos ancêtres la voix nous appelle.

Au travail dans l'ordre et la dignité,
Dans le respect du droit dans l'unité,
Brisant la misère et la tyrannie,
Brandissant l'étendard de la Patrie.

Debout Congolais

Debout Congolais,
Unis par le sort,
Unis dans l'effort pour l'indépendance.
Dressons nos fronts, longtemps courbés
Et pour de bon prenons le plus bel élan,
Dans la paix.

Ô peuple ardent,
Par le labeur,
Nous bâtirons un pays plus beau qu'avant,
Dans la paix.

Citoyens,
Entonnez l'hymne sacré de votre solidarité,
Fièrement,
Saluez l'emblème d'or de votre souveraineté,
Congo!

Don béni, Congo!
Des aïeux, Congo!
Ô pays, Congo!
Bien aimé, Congo!

Nous peuplerons ton sol
et nous assurerons ta grandeur.

Trente juin, ô doux soleil,
Trente juin, du trente juin,
Jour sacré, soit le témoin,
Jour sacré, de l'immortel
Serment de liberté
Que nous léguons
À notre postérité
Pour toujours.

Spanyol nyelven:

Quisqueyanos valientes

Quisqueyanos valientes, alcemos
Nuestro canto con viva emoción,
Y del mundo a la faz ostentemos
Nuestro invicto glorioso pendón.
¡Salve el pueblo que intrépido y fuerte,
A la guerra a morir se lanzó
Cuando en bélico reto de muerte
Sus cadenas de esclavo rompió.
Ningun pueblo ser libre merece
Si es esclavo indolente y servil;
Si en su pecho la llama no crece
Que templó el heroismo viril.
Mas Quisqueya la indómita y brava
Siempre altiva la frente alzará:
Que si fuere mil veces esclava
Otras tantas ser libre sabrá.

Que si dolo y ardid la expusieron
de un intruso señor al desdén,
¡Las Carreras ! ¡Beller!... campos fueron
que cubiertos de gloria se ven.
Que en la cima de heroíco baluarte,
de los libres el verbo encarnó,
donde el genio de Sánchez y Duarte
a ser libre o morir enseñó.
Y si pudo inconsulto caudillo
de esas glorias el brillo empañar,
de la guerra se vió en Capotillo
la bandera de fuego ondear.
Y el incendio que atónito deja
de Castilla al soberbio león,
de las playas gloriosas le aleja
donde flota el cruzado pendón.

Compatriotas, mostremos erguida
nuestra frente, orgullosos de hoy más;
que Quisqueya será destruida
pero sierva de nuevo, jamás.
Que es santuario de amor cada pecho
do la patria se siente vivir;
Y es su escudo invencible, el derecho;
Y es su lema: ser libre o morir.
Libertad que aún se yergue serena
La victoria en su carro triunfal.
Y el clarín de la guerra aún resuena
Pregonando su gloria inmortal.
¡Libertad! Que los ecos se agiten
Mientras llenos de noble ansiedad
Nuestros campos de gloria repiten
¡Libertad! ¡Libertad! ¡Libertad!

Cseh nyelven (hivatalos verzió):

Kde domov můj?

Kde domov můj, kde domov můj?
Voda hučí po lučinách,
bory ?umí po skalinách,
v sadě skví se jara květ,
zemský ráj to na pohled!
A to je ta krásná země,
země česká domov můj,
země česká domov můj! 

Cseh nyelven (eredeti verzió):

Kde domov můj?

Kde domov můj!? Kde domov můj!?
Voda hučí po lučinách
bory ?umí po skalinách,
v sadě stkví se jara květ
zemský ráj to na pohled!
a to jest ta krásná země,
země česká domov můj!
země česká domov můj!

Kde domov můj!? Kde domov můj!?
V kraji zná?-li bohumilém
du?e outlé v těle čilém,
mysl jasnou, znik a zdar
a tu sílu vzdoru zmar,
to je Čechů slavné plemě
mezi Čechy domov můj!
mezi Čechy domov můj!

Román nyelven (hivatalos verzió):

Deşteaptă-te, române!

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte" strigă toţi. 

Román nyelven (eredeti verzió):

Deşteaptă-te, române!

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte" strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.

N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim.

N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.

Rwanda rwacu, Rwanda gihugu
cyambyaye,
Ndakuratan'ishyaka n'ubutwali.
Iyo nibuts'ibi gwi wagize kugez'ubu,
nshimira Abarwanashyaka bazanye
Repubulika idahinyuka.
Bavandimwe b'u ru Rwanda rwacu twese
nimuhaguruke:
Turubumbatire mu mahoro, mukuli, mu
bwigenge no mu bwumvikane.

Impundu ni zivuge mu Rwandahose:
Republika yaku y'ubuhake,
Ubukolonize bwagiye nk'ifun'iheze.
Shing' umuzi Demokarasi
Waduhaye kwitorera abategetsi.
Banyarwanda: abakuru
Namw'abato mwizihiy'u Rwanda:
Turubumbatire mu mahoro, mu kuli,
Mu bwigenge no mu bwumvikane.

Bavuka Rwandamwese muvuz'impundu,
Demokarasi yarwo iraganje.
Twayiharaniye rwose twes'uko tungana.
Gatutsi, Gatwa na gahutu
Namwe banyarwanda bandi
mwabyiyemeje,
Indepandansi twatsindiye
Twese hamwe tuyishyikire:
Turubumbatire mu mahoro, mu kuli,
Mu bwigenge no mu bwumvikane.

Nimucyo dusingiz'Ibendera ryacu.
Arakabaho na Prezida wacu.
Barakabahw' abaturage b'iki Gihugu.
Intego yacu Banyarwanda
Twishyire kandi twizane mu Rwanda rwacu.
Twese hamwe, twung'ubumwe
Nta mususu duter'imbere ko:
Turubumbatire mu mahoro, mu kuli,
Mu bwigenge no mu bwumvikane.